Sarbatoarea Botezului Domnului

Astazi, 6 ianuarie, se praznuieste una dintre cele mai importante sarbatori crestine, si anume Botezul Domnului in apele Iordanului de catre Sfantul Ioan Botezatorul.

De Boboteaza se face agheasma sau apa sfintita, pe care multi credinciosi o vor lua acasa de la biserica.

Ziua, care parea una cat se poate de monotona la primele ore ale diminetii, incepe sa "invie" mai pe la 9 a.m., atunci cand gerul uscat se mai dezmorteste cu o ploaie de fulgi de nea si cand preotii incep sa isi agite cadelnitele. Pitestenii deja incep sa se adune in jurul bisericii Sf. Gheorghe din Centru pentru a-si face provizii de apa sfintita pentru tot anul. Pentru asta indura "Gerul Bobotezei" la o temperatura de 7 grade cu minus.

Boboteaza incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara.In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.
Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila".